Ionuț Neagu, către SRI: Ungaria preia atribuțiile statului român prin așa-zisul ”Plan Kós Károly”
5 min read
Ionuț Neagu AUR: La 17 februarie 2021 l-am interpelat pe domnul Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru al României, în subiectul așa-zisului ”Plan Kós Károly” aplicat de Ungaria în 16 județe din România și care, în opinia noastră, aduce atingere suveranității, securității și intereselor naționale ale statului român. Premierul și-a declinat responsabilitatea în favoarea ministrului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu.
Ministrul Afacerilor Externe nu a răspuns punctual și pe deplin interpelării adresate primului ministru al României, comunicându-ne însă informații relevante în legătură cu reacțiile anemice și, în opinia noastră, total neadecvate ale autorităților guvernamentale române în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” de intervenție economică în țara noastră.
Astfel, domnul Bogdan Aurescu ne-a comunicat faptul că ”Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri repetate pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare concretă pe teritoriul României a așa-numitului ”Program de Dezvoltare Economică a Ardealului” și a evidenția că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional. (…) Suplimentar s-a solicitat ca acest program să se deruleze cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și să fie implementat cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE”.
Am constatat că niciodată un ambasador al Republicii Ungare în România nu a fost convocat pentru explicații în legătură cu derularea nestingherită în România, de către Republica Ungară, a așa-zisului ”Plan Kós Károly” de intervenție economică în țara noastră.
De asemenea, nu au existat nicio Notă de protest a Ministerului Afacerilor Externe și nici a Guvernului României în legătură cu acest subiect.
Nu au existat nici declarații oficiale ale Guvernului și Președinției României.
Niciuna dintre autoritățile centrale ale statului român nu a sesizat oficial până în prezent organismele regionale, europene și internaționale din care România și Republica Ungară fac parte în legătură cu așa-zisul ”Plan Kós Károly” desfășurat unilateral și nestingherit de către un stat străin în țara noastră.
De asemenea, autoritățile centrale române, vizate public în declarații ale oficialilor maghiari sau ale unor cetățeni români de etnie maghiară membri ai UDMR, nu au formulat niciodată dezmințiri oficiale privind presupusul lor acord cu derularea de către un stat străin a așa-zisului ”Plan Kós Károly” în țara noastră.
Dorind să vă supunem atenției cele prezentate de noi și primului ministru al României, redăm în continuare textul expunerii din interpelarea noastră din 17 februarie 2021.
În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis ”Plan Kós Károly”[1], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).
Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.
Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului ”transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania ”trianonică”. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).
Așa-zisul ”Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează ”decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică. În numitul ”Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul ”Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României.
[1] documentul are un total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.
[2] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.
În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul ”Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.
Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat cum că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și și lung în afacerile ”cetățenilor maghiari din România”. ”Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.
În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos, președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul ”Plan Kós Károly” derulat în cele 16 județe intracarpatice al României, ”în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”[1].
Dacă Serviciul Român de Informații a organizat şi executat activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării așa-zisului ”Plan Kós Károly”,
