Deputata AUR Raisa Enachi a atras atenția asupra problemei răpirilor de copii într-o declarație politică susținută cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, care se sărbătorește în fiecare an, pe 25 mai.

Ideea de a dedica o zi specială problemei copiilor dispăruți a apărut pentru prima dată în SUA. Președintele american Ronald Reagan a declarat 25 mai Ziua Națională a Copiilor Dispăruți la patru ani după ce Ethan Patz, un băiat american de șase ani, a dispărut în drum spre casă de la școală și nu a fost găsit niciodată.

Inițiativa americană a fost susținută în Europa. Centrul Internațional pentru Copii Dispăruți și Exploatați a fost înființat în 1998, are în prezent membri in 31 de țări, inclusiv România,și o bază de date multilingvă cu fotografii și informații despre copiii dispăruți din întreaga lume.

Pe 25 mai, în întreaga lume au loc dezbateri publice pe tema copiilor dispăruți, se trimit mesaje de solidaritate familiilor acestora și se desfășoară campanii de informare și sensibilizare a elevilor, părinților, profesorilor și a publicului larg cu privire la numărul tot mai mare de copii dați dispăruți de către părinții lor.

Floarea de nu-mă-uita servește drept simbol al Zilei Copiilor Dispăruți.

În perioada „30.04.2020–20.04.2021, au fost înregistrate 5.924 de sesizări privind minori care au dispărut de acasă, un bilanț dramatic, în condițiile în care 206 au vârste până în 10 ani, 1.453 au vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 4.263 sunt mai mari de 14 ani, potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție”. În aceeași perioadă de timp 5.821 de minori au fost găsiți. Totuși în ultimii ani, numărul sesizărilor disparițiilor de copii s-a triplat.

Aproximativ 90% dintre rapoartele privind copiii dispăruți se referă la dispariții voluntare ale minorilor de la domiciliul lor sau din centrele de îngrijire pentru o perioadă de timp nedeterminată, în unele cazuri fiind vorba de dispariții repetate. Restul incidentelor sunt dispariții nevoluntare, accidentale (rătăciri la joacă sau la plimbare, accidente de mașină, înec) și dispariții în circumstanțe neobișnuite (copiii pot fi victime ale unor infracțiuni).

Neglijența și lipsa de supraveghere din partea adulților responsabili, conflictele repetate în familie, abuzul fizic și/sau emoțional asupra copiilor, lăsarea acestora în grija bunicilor sau a altor rude, în condițiile în care tutorii legali pleacă la muncă în străinătate, blocajele de comunicare cu părinții, mai ales în situații dificile, abandonul școlar și influența/presiunea colegilor sunt principalele motive pentru care copiii își părăsesc familiile sau centrele de îngrijire.

Este dureros să vezi cum tinerii suportă condiții de viață în care fuga de acasă pare a fi cea mai bună alegere într-o perioadă altfel dificilă, cum ar fi adolescența. Ei au nevoie de ajutorul nostru pentru a înțelege că aceasta este o soluție falsă care îi expune pe copii la pericolul exploatării, abuzului și traficului de persoane. Copiii din centrele de plasament care fug în mod obișnuit din aceste instituții necesită un tratament special.

Scopul acestei zile a fost acela de a efectua o căutare de amploare și de a atrage atenția societății asupra problemei răpirilor de copii și a lipsei de strategii pentru rezolvarea acesteia. Autoritățile de aplicare a legii, tutorii, adăposturile, operatorii liniilor de urgență și alții, cu toții au o responsabilitate comună pentru protecția copiilor. Aducerea copiilor în siguranță și protejarea lor de pericole este îngreunată de lipsa de colaborare și coordonare între părțile interesate la nivel național și internațional.

Obiectivele acestei zile sunt de a atrage atenția asupra problemei răpirilor de copii, de a educa părinții cu privire la măsurile de siguranță pentru a-și proteja copiii, de a-i onora pe cei care nu au fost găsiți niciodată și de a-i sărbători pe cei care au fost găsiți.

Copiii sunt comoara unei societăți.