Contextul de votare la parlamentarele din 2020
3 min read
Votul de la parlamentarele din 6 decembrie 2020 a surprins, la nivel de rezultate, prin ierarhii neașteptate și apariții noi pe scena partidelor politice. De ce ierarhiile de vot de la localele din septembrie 2020 au dispărut în două luni de zile? De ce trendul de gândire critică de după 10 august 2018, care a susținut partide precum PNL sau USR-PLUS, nu a mai fost în prim plan? De unde a apărut Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid cvasi-absent în dezbaterile premergătoare alegerilor? De ce un absenteism atât de mare cu numai 32% prezență la urne?
Îngrijoararea și dezamagirea par să fi fost principalele stări de spirit ale unor segmente importante din populație cu influențe semnificative în generarea surprizelor de vot. Fiind vorba de trăiri, sentimente publice, ar trebui să aducem argumente din sondaje de opinie. În absența lor, folosim abordările contextuale (David et al, 2018). Pornim de la premisa că locul de vot, prin profilul socio-cultural , condiționează voturile majoritare sau profilurile locale de vot. Desigur, nu susținem că relațiile constatate la nivelul localităților, comune și orașe, pot fi transferate ca atare, interpretativ, la nivelul vortanților individuali. Contextul local, însă, poate oferi ipoteze pentru interpretarea votului
Prezența la vot în contextul pandemiei
Ipoteza de la care pornim susține că îngrijorarea legată de efectele pandemiei a acționat ca factor de reducere a participării la vot, de absenteism. Datele agregate la nivel de localitate cu care lucrăm nu ne permit să verificăm direct ipoteza. Indirect însă, poate fi susținută și cu date agregate și cu date de sondaj. Simpatizanții PNL (85%) și USR-PLUS (89%) susțineau, în cadrul unui sondaj din vara anului 2020 (IRES et al :24), că ar fi de preferat ca alegerile să fie organizate în România pe parcursul mai multor zile pentru a evita consecințele negative ale pandemiei. Simpatizanții PSD optau pentru aceeași soluție numai în proporție de 63%. Este foarte probabil că diferențierea îngrijorării în legătură cu consecințele epidemiei derivă din nivelul diferit de educație școlară. Persoanele cu nivel mai ridicat de educație par să fie mai îngrijorate asupra consecințelor negative posibile ale pandemiei. Pornind de aici se poate presupune că absenteismul mai ridicat la alegeri a fost în rîndul celor cu nivel sporit de educație și implicit, al votanților PNL/ USR_PLUS.
Cu datele agregate de după alegeri, analizate pe tipuri de contexte și localități, se poate constata că ratele maxime de participare la vot au fost în localitățile izolate de marile orașe și cu populație relativ îmbătrânită. În localitățile urbane dezvoltate, cu mare densitate a populației, puternic afectate de COVID 19, ratele de participare au fost minime (Tabelul 1). Constatarea este susținută și prin analiza mult mai elaborată din anexă: participarea la vot apare ca fiind sistematic mai mică în localitățile cu număr mare de locuitori.
Tabel 1. Opțiune electorală și rată de participare la vot pe tipuri de contexte (%)
Sursa de date primarei: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru datele referitoare la votul de la parlamentarele din 6 decembrie 2020.
