Urături moldovenești vechi. Cele mai frumoase strigături de anul Nou – AGROINTEL.RO
3 min readagrointeligenta.ro
– 17 noiembrie 2022 22:33
Urăturile vechi moldovenești de Anul Nou își păstrează magia și în ziua de astăzi. Versurile populare păstrate în satele din zona Moldovei sunt cele care răsună încă pe ulițele din sate și comune.
Urături moldovenești de Anul Nou. Sorcova – versuri originale
Urături moldovenești de Anul Nou. Aho, aho – versuri originale
Urături moldovenești de Anul Nou. Bună seara, gospodari – versuri originale
În Ajun de An Nou, urăturile vestesc lucrurile bune ce vor veni, îmbinând în versuri pățanii vin viața de la țară, elemente hazlii din viața de zi cu zi, dar și mesaje optimiste care stârnesc zâmbetul și optimismul gazdelor.Cea mai cunoscută urătură populară este Sorcova, urmată de strigătura ”Aho, aho” și de ”Bună seara, gospodari”, iar versurile originale pentru aceste trei urături le regăsiți mai jos, în forma lor culeasă din satele moldovenești.Urături moldovenești de Anul Nou. Sorcova – versuri originale
Sorcova, vesela,
Peste vară,
Primăvară,
Să trăiţi,
Să-mbătrîniţi:
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir
De trandafir,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul;
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata;
La anul
Și la mulţi ani!Urături moldovenești de Anul Nou. Aho, aho – versuri originale
Aho, aho, ho-ho, ho-ho!
Sara lui Sfântu’ Vasili,
La mulţi ani, boieri, cu bini!
Ia poftim di vă sculat,
Dar și nu vă supărat;
Daţî-vă lângă perdele
S-ascultati vorbili mele.
— Hăi, hăi!
Roata-i, măi!S-a sculat mai an Bădica Traian
Sî s-o-ncălecat
Pi-un cal învăţat,
Cu numili di Graur,
Cu şaua di aur,
Cu frâu di mătasă,
Cât viţa di groasă.
— Roata-i, măi! Hăi, hăi!El în scări s-o ridicat,
Peste câmpuri s-o uitat
Să aleagă loc curat
Di arat si sămănat.
Și-o arat:
Lunile – câmpurile,
Martile – șesurile,
Miercurile – fâneţele,
Joile – văile.
— Roata-i, măi!
Hăi, hăi!Iar cînd lucrul l-a sfârşit,
Iată, mări, s-o stârnit
Un vânt mari pe pământ
Şi ploi mulţi după vânt,
Pământu’ de-o răcorit
Si sămânța de-o-ncolțit.
— Roata-i, măi!
Hăi, hăi!În lună, la săptămână,
Ş-o umplut de aur mâna,
Sî sî dusî ca sî vadî
Di i-o dat Dumnezău roadă,
Şi di-i grâu răsărit,
Şi di-i spicul aurit.
Iera-n pai ca trestia
Si-n bob ca mazărea.
Aşa di bini ci-i părea,
Nici pe-acasă nu vinea.
— Roata-i, măi!
Hăi, hăi!
S-o dus la
— Roata-i, măi!
Hăi, hăi!Şi pi toţ i-o dus
Şi pi toţ i-o pus în bătaia vântului, în răcoarea câmpului.
Ii cu stânga apucau
Şi cu dreapta secerau
Şi prin lan înaintau,
Di păreu că înotau,
Ş-au făcut clăi,
Din clăi – odobăi,
— S-înc-o dată roată,