Cum arată începutul de an în fiscalitate și cât mai pot spera companiile la sprijinul statului

acum 4 ore
2021-01-01 08:34:00

Foto: Getty ImagesPrimele măsuri fiscal-bugetare ale noului guvern, incluse într-un proiect de ordonanță de urgență aprobat miercuri de guvern, indică principalele direcții pe care le va urma politica fiscal-bugetară anul viitor: consolidarea fiscală și menținerea sprijinului pentru mediul privat. Consolidarea fiscală va însemna reducerea deficitului bugetar, ajuns deja la 8% din PIB la final de noiembrie. Pe ce căi va fi obținută – diminuarea cheltuielilor statului, majorarea fiscalității, îmbunătățirea colectării sau un mix între acestea – rămâne de văzut. Deocamdată, se anunță înghețarea salariilor din sistemul public, a unor pensii și ajutoare sociale, în timp ce sprijinul pentru mediul privat continuă prin câteva facilități acordate încă de la începutul pandemiei, așa cum voi detalia mai jos. Totuși rolul acestor măsuri rămâne unul limitat, care ține pe linia de plutire companiile afectate de reducerea activității, iar problematică va fi găsirea unor modalități de stimulare a creșterii economice.Practic, guvernul se află în fața unei probleme extrem de complicate: să aplice atât reduceri, cât și majorări ale anumitor cheltuieli, să aducă încasări mai mari și să facă toate aceste reglaje fără să antagonizeze segmente ale economiei sau ale societății, într-un context financiar tot mai tensionat la nivel global. Pentru 2020, FMI preconizează că deficitele bugetare în economiile avansate vor fi de peste patru ori mai mari ca procent din PIB decât în ​​2019 și că o treime dintre acestea vor avea un avans al soldului negativ de două cifre. Povara datoriilor este tot mai apăsătoare în lume pentru că guvernele au cheltuit enorm pentru a susține economiile. România a abordat aceeași strategie pe care au aplicat-o toate statele lumii într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de specificul fiecăruia și de impactul local al pandemiei. Au fost anulate sau amânate obligații fiscale, au fost garantate credite de către stat sau au fost achitate ajutoare de șomaj tehnic.
Cuantificate, însă, facilitățile primite de companiile și persoanele fizice din România acordate direct de la buget au reprezentat puțin peste 2% din PIB, potrivit calculelor făcute de FMI în octombrie, ceea ce plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Cumulat cu restul măsurilor indirecte, de tip garanții care nu înseamnă plăți imediate, sprijinul a depășit 5% din PIB. Explicația ține în principal de capacitatea bugetului de a susține aceste ajutoare. Deficitul bugetar s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă în ultimii ani, iar criza din 2020 ne-a găsit ca de obicei „nepregătiți”, în ciuda tuturor avertismentelor.  Revenim, astfel, la proiectul de ordonanță care propune în materie fiscală menținerea pentru alte trei luni a unor prevederi care dau în continuare o gură de oxigen companiilor. Pe scurt, va fi aplicată în continuare, până la 31 martie 2021, facilitatea fiscală constând în anularea accesoriilor pentru care termenul de depunere a cererilor era 15 decembrie (conform OUG 69/2020). Va fi continuată și facilitatea de eșalonare simplificată, adică fără garanții și fără dobânzi (conform OUG 181/2020), cu posibilitatea de depune cereri între 1 ianuarie și 31 martie 2021.

 » sursa: www.republica.ro