Dan Tanasă a cerut premierului Nicolae Ciucă informații despre implicațiile proiectului Coridorului Sudic de Gaze
6 min read
Aflat într-o vizită de lucru în Azerbaidjan, președintele Klaus Iohannis a declarat că România va susține dezvoltarea şi extinderea Coridorului Sudic de Gaze către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est. De asemenea, Iohannis a subliniat că țara noastră rămâne puternic interesată în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul naţional, aflat în creştere. În acest context, deputatul AUR Dan Tanasă a solicitat premierului Nicolae Ciucă informații despre implicațiile acestui proiect.
În urmă cu șapte săptămâni v-am adresat o întrebare referitoare la Acordul în domeniul energiei verzi semnat la București, dar nu am primit răspuns până în prezent, conform legislației în vigoare.
Domnul președinte Klaus Iohannis împreună cu ministrul energiei, domnul Virgil Popescu au întreprins o vizită de lucru în Azerbaidjan. De acolo, domnul ministru al energiei a declarat pe rețelele de socializare: „Cooperarea dintre România și Azerbaidjan în domeniul energiei cuprinde mai multe paliere: gaz, GNL și energie verde. La Baku, a avut loc ceremonia de semnare a unui nou contract individual pentru livrarea de gaze naturale azere în România, între SNGN ROMGAZ SA și SOCAR TRADING, filiala companiei naționale petroliere a Republicii Azerbaidjan care prevede posibilitatea livrării unor cantități de până la 1 miliard mc. pana în 31 martie 2024 și va intra în vigoare la 1 aprilie 2023 prelungind astfel cadrul contractual stabilit prin primul contract individual încheiat de companii la finele anului trecut”. La ceremonie au participat Mikayil Jabbarov ministrul Economiei, Rovshan Najaf președintele SOCAR, Răzvan Popescu CEO Romgaz, Aristotel Jude – Romgaz si secretarul de stat George Niculescu”, a scris ministrul Energiei pe rețelele de socializare.
„Rămânem puternic interesați în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru național aflat în creștere”, a afirmat președintele României. Statele membre ale Uniunii Europene au întreprins pași pentru a reduce substanțial dependența de gaz provenit din surse nesigure. Președintele a menționat că răspunsurile la întrebările Europei în materie de energie necesită solidaritate, cooperare regională și o diversificare a surselor și rutelor de transport, acestea fiind principii cheie care sunt înglobate în proiecte precum Coridorul Sudic de Gaze. „Cu toții am avut de înfruntat provocări energetice fără precedent în 2022: deficit de gaz sau lipsa unor surse de gaz la un preț accesibil, fluctuații ale prețului, turbulențe în piață, necesitând politici complexe și schimbări de reglementări. Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranță pentru multe state din regiune.
Încheierea Memorandumului de Înțelegere asupra Parteneriatului Strategic în domeniul energiei, semnat de către Uniunea Europeană și Azerbaidjan în iulie 2022 a deschis calea pentru consacrarea suplimentară a rolului Coridorului Sudic ca element esențial în strategia de diversificare a rutelor energetice ale UE. „De la bun început, România a recunoscut contribuția importantă pe care Azerbaidjanul și Coridorul Sudic de Gaze pe care o au în acoperirea nevoilor energetice ale Europei”, a afirmat președintele României. „În ultimii ani, țara mea a făcut investiții substanțiale în dezvoltarea capacității de transport a gazului, dar și în conectivitatea cu țările vecine. În primul rând, am construit o infrastructură nouă de transport de-a lungul României – conducta de gaz BRUA – și am finalizat extinderea inter-conectorilor cu Bulgaria și Ungaria. În al doilea rând, compania română Transgaz și-a unit forțele cu operatorii sistemelor de transmisie de gaz din Grecia, Bulgaria și Ungaria, pentru a dezvolta Coridorul Vertical. Memorandumul de Înțelegere actualizat și semnat de cele patru companii în decembrie 2022 va permite un flux de gaze bidirecțional între sudul și centrul Europei, prin România, îmbunătățind securitatea furnizării în toată regiunea. În al treilea rând, începând din ianuarie 2022 și ca urmare a investițiilor făcute de operatorul român de furnizare a gazului, conducta de gaz Trans-Balkan poate opera în regim de flux invers. Astfel, se oferă o alternativă pentru lanțul de furnizare a volumelor de gaze din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria și România, dar și mai departe pentru piețe în aval. Iar în al patrulea rând, un proiect important pentru România care are o semnificație strategică pentru vecinul nostru, Republica Moldova: conducta de gaz care conectează rețeaua românească de gaz cu capitala Chișinău a fost data în folosință în octombrie 2021 și este acum pe deplin funcțională”. Conducta poate transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova pe malul drept”, a mai declarat domnul președinte Klaus Iohannis. Este o situație reciproc avantajoasă: geografia exporturilor de gaz din Azerbaidjan se diversifică, în timp ce securitatea energetică a Europei este întărită. Klaus Iohannis a menționat că „gazul natural rămâne un element critic complementar în sprijinul procesului de decarbonizare. În cadrul Uniunii Europene, România a militat activ pentru includerea gazului natural și a energiei nucleare în taxonomia verde, ca tehnologii esențiale în procesul de tranziție spre o economie fără carbon”. „Din acest motiv, noi vedem o utilizare predictibilă și pe termen lung a gazului natural în economia UE. România este în momentul de față un producător important de hidrocarburi în Europa, un rol pe care intenționam să îl dezvoltăm cu rezervele de gaz deja descoperite în Marea Neagră, prin volume adiționale substanțiale care vor deveni disponibile în 2026-2027”.
Acordul de Parteneriat Strategic în domeniul dezvoltării și furnizării energiei verzi între Guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, semnat în timpul vizitei Președintelui Aliyev la București, la 17 decembrie 2022. Prin acest Acord se va dezvolta un cablu submarin pentru energie electrică verde la Marea Neagră (acest Parteneriat Strategic este în concordanță cu planul REPowerEU), a afirmat președintele României. Potrivit șefului statului, cooperarea energetică între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Azerbaidjan, pe de altă parte, are o prioritate strategică. Președintele azer Ilham Aliyev a reiterat angajamentul de a susține prin proiecte concrete dezideratul atingerii securității energetice. La reuniunea ministerială s-a decis că România susține activ extinderea Coridorului Sudic de gaze, mai mult chiar, s-au propus întâlniri semestriale pentru a realiza un plan concret de extindere. „Orice propunere pentru un proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est și Balcani este binevenită, având în vedere că disponibilitatea gazelor va fi una dintre cele mai mari provocări ale anului 2023″, a declarat ministrul energiei, domnul Virgil Popescu menționând că „România dispune de o infrastructură operațională și viabilă de transport a gazelor naturale care poate contribui la securitatea energetică regională și la transportul volumelor de gaze azere pe piețele regionale”.
Toate aceste declarații aveau loc în timp ce Dvs. vă aflați în vizită de lucru în Egipt pentru discuții la nivel ministerial despre dezvoltarea energiei verzi și a capabilității de producere a hidrogenului verde. Ați participat la o întâlnire cu ministrul petrolului și resurselor minerale din Egipt având ca subiect diversificarea resurselor de aprovizionare cu gaz ce va reprezenta atât pentru România, cât și pentru Europa Centrală și de Est, o soluție de consolidare a securității energetice.
Stimate domnule Prim-ministru, doresc să îmi răspundeți la următoarele întrebări concrete: ce costuri implică pentru România parafarea acestui Acord al energiei verzi? Care este prețul concret al gazelor azere pe care le vom contracta începând din aprilie 2023? Prin această conductă se va transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova, deci care este rolul României dacă nici noi nu avem suficient gaz pentru consumul intern? Ce proiecte are România în vedere împreună cu Egiptul în domeniul capabilității de producere a hidrogenului verde, dar și concret, cum anume va completa România necesarul de consum utilizând terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) egiptean? Este adevărat că suntem în impas în ceea ce privește cantitatea de gaze consumată în România? De ce ați făcut aceste vizite de lucru la început de an, nu cumva s-au golit depozitele de gaze românești? De ce căutați alte surse de aprovizionare cu gaze naturale în loc să demarați exploatarea de gaze de la Caragele sau cea din Marea Neagră? Ce conține Memorandumul de înțelegere semnat între Transgaz și Egas? Care sunt proiectele care stau la baza acestui Memorandum?
