Masa monetară a crescut în 2023 cu 10%. Creșterea economică a Guvernului Ciolacu este inflație

Deficitul bugetar din luna ianuarie a acestui ar fi de 0,5% potrivit unor surse din mediul financiar. Această valoare, dublă față de ianuarie anul trecut, indică faptul că deficitul bugetar din 2023 ar fi fost ”ajustat” prin trecerea unor cheltuieli în 2024. În aceste condiții, este puțin probabil să avem deficit sub 6% în 2024, iar anul 2025 va veni cu majorări puternice de taxe și impozite, sunt de părere specialiștii.

„Noi acum închizând în jurul valorii de 5,7% deficitul bugetar, de aici se vor pune bazele noului Program de Convergenţă pe care îl vom avea în relaţia cu Comisia Europeană. Realist discutând, trecând prin măsurile consecutive pe care le-am luat pentru reducerea deficitului bugetar, va fi (deficitul în 2024, n..r) în jur de 5% din PIB. Am vorbit cu ministrul polonez al Finanţelor şi mi-a spus că şi ei au închis anul cu 5,8% din PIB şi că pentru anul 2024 au prevăzut un buget cu 5% din PIB, prevăzut realist”, declara în luna ianuarie 2024 ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Ministrul sublinia la vremea respectivă că România se află printre ţările care au deficitele „destul de consistente” şi că un grup de 10 ţări vor intra în procedura de deficit excesiv.

Surse din piață spun că deficitul bugetar aferent lunii ianuarie ar fi de 0,5%, dublu față de ianuarie anul trecut, ceea ce ar indica faptul că, pentru a putea obține un deficit de 5,7% în 2023, Ministerul Finanțelor a lăsat să înregistreze o serie de cheltuieli din 2023 în 2024. În condițiile unui deficit atât de mare încă din prima lună a anului în curs, se pune problema dacă dezideratul actualului guvern (deficit în jur de 5%) va fi sau nu atins.

Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, spune că un deficit de 0,5% în luna ianuarie ar putea duce deficitul bugetar din 2024 la 6%, iar din 2025 ne putem aștepta la creștere puternică a taxării pentru majorarea veniturilor la buget. ”Impozitarea progresivă nu ar aduce probabil atât de multe venituri câte sunt necesare. În plus, impozitarea veniturilor în România este foarte ridicată și o supraimpozitare aici ar duce la evaziune fiscală. De aceea, cred că, mai degrabă, se vor folosi de faptul că nivelul TVA în România este printre cele mai mici din UE și ar putea crește nivelul TVA de la 19% la 21%”, arată vicepreședintele CFA România.