TREI ÎNTREBĂRI. Despre energia geotermală produsă prin fracturare hidraulică
3 min read1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Sărăcia energetică.
În vacarmul mediatic din 2020, mass media și o parte a opiniei publice (din România și aiurea) au tratat unilateral problema energetică, un adevărat Ianus bifrons. În timp ce o față a lui Ianus privește spre viitorul „luminos” sugerat de mega-proiectele New Green Deal, European Green Deal ori planul Biden (100% energii „curate”, de-carbonizarea economiilor, emisii zero de CO2 până în 2050), cealaltă față a zeului, care privește spre prezent, a fost acoperită cu vălul ignoranței mediatice. Este vorba de sărăcia energetică în care trăiesc miliarde de semeni ai noștri: 940 milioane (13% din populația lumii) nu au acces la electricitate, iar 3 miliarde (40% din populația lumii) nu au acces la combustibili puțin poluanți pentru prepararea hranei zilnice.
Când oameni care nu au acces la binefacerile electricității moderne și a combustibililor fosili, ei folosesc energii „curate și regenerabile”: lemne, balegă de vacă, gunoi de grajd, resturi vegetale după recoltare. Numai că aceste energii „curate” implică costuri masive pentru sănătatea oamenilor care trăiesc în sărăcie energetică.
Cel mai important cost este legat de poluarea aerului din interior, pe care OMS o numește „cel mai mare risc unic pentru sănătatea mediului înconjurător din lume”. Spre deosebire majoră de emisiile de CO2, poluarea aerului din interiorul și din afara locuințelor este „criminalul tăcut” care ucide anual șapte milioane de oameni, din care 600.000 sunt copii. Bineînțeles, pentru o mare parte a mass mediei și opiniei publice, aceste morți nu sunt la fel de importante precum morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale sau ursul polar împușcat pentru că a mâncat un om și, desigur, nu pot reprezenta subiecte de filme pe Netflix.
Pe de altă parte, utilizarea predominantă a lemnului ca sursă de „energie verde și regenerabilă” are un impact negativ asupra mediului înconjurător. Dependența de lemnele de foc este motivul principal pentru care sărăcia energetică este legată de defrișări. Pe continentul african, de exemplu, utilizarea lemnului drept combustibil este cel mai important factor al tăierii pădurilor.
Fără electricitatea produsă din combustibili fosili, ieftină și abundentă, disponibilă non-stop, fără intermitențele soarelui și vântului, oamenii nu pot beneficia de frigidere alimentare și medicale, de aparate de aer condiționat, ori de lumină pe timp de noapte. S-ar putea să fi văzut și dumneavoastră fotografia uimitoare a unor copii care stăteau noaptea sub o lampă stradală pentru a-și face temele. Dar, din nou, acest subiect nu aduce click-uri și nu face audiență.
Precum Ianus, energia globală se confruntă cu două probleme îngemănate: sărăcia energetică SAU combustibilii fosili și gazele cu efect de seră. Din păcate, numai ultima parte a primit acoperire mediatică la superlativ, promisiuni de mii de miliarde dolari ca investiții, subvenții, granturi generoase pentru cei 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă, salarii grozave pentru funcționărimea de la Bruxelles, ONU, Washington ș.a. Săracii, care suferă și de foame energetică,