Despre viitorul copiilor noștri
2 min read
Unde vrei să te joci?
,,Nu mă joc afară. Toate prizele sunt înăuntru.”
Când am citit asta într-un articol din nr. 105 al revistei ,,Familia Ortodoxă” despre sindromul deficitului de natură, m-am cutremurat. Îmi dau seama ca părinte că, dacă aici s-a ajuns, atunci situația e îngrijorătoare și e necesar să luăm măsuri urgente să remediem ce se poate salva, iar restul îl lăsăm spre plinire în voia Domnului celui milostiv, ca Tată al nostru, al tuturor.
Astăzi, copiii petrec zeci de ore pe săptămână conectați la mediul virtual, fie că vorbim de calculator, tabletă, telefon, TV. Acum că și școala e online de luni de zile, acest timp sigur a crescut considerabil. Despre faptul că nu găsesc nici un beneficiu al ,,educației” online am mai scris. La felși despre încăpățânarea autorităților de a menține școlile închise. Nemotivat, din punctul meu de vedere. Înțeleg grija pentru sănătatea copiilor, dar le compromitem viitorul prelungind școala online. Dacă pandemia ține ani de zile, ținem mereu școlile închise?! Vorba unui prieten: Redeschideți școlile sau legalizați homeschooling-ul!
Revenind la deficitul de tot ce e natură, mă gândesc la copilăria mea petrecută la țară la bunici, jucându-mă doar pe afară cu prietenii. Pe drum, prin pârâu, prin poduri, prin pădure la plimbare cu bunicul sau dimineața singur pe deal, după ciuperci. Această petrecere a omului în aer liber e atât de benefică atât pentru trup, cât și pentru suflet. Nu știu să aibă efecte negative!
Cât despre copilăria celor de azi, e trist (puțin spus), e mai degrabă tragic că își petrec majoritatea timpului între pereți, între betoane de diverse feluri, mai ales cei de la oraș. Contactul lor cu natura și toate efectele ei pozitive asupra fizicului și psihicului e tot mai redus de la o generație la următoarea.
