Andrușceac(AUR) – Nicio țară din UE nu are tarife RCA care să depășească valoarea salariului minim

Antonio Andrușceac, deputat în Parlamentul României din partea partidului AUR, aduce în spațiul public un subiect foarte important, dar rapid trecut cu vederea de presa românească. Deputatul AUR îi pune la treabă pe șefii de la Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF) printr-o întrebare parlamentară în care le cere să explice cum a ajuns ca într-o țară membră UE să existe tarife RCA mai mari decât salariul minim și mediu.

Întrebarea parlamentară este adresată domnului Nicu Marcu, Președinte al Autorității de Supraveghere Financiară și domnului Cristian Roșu, Vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, având ca titlu „Aspecte privind stabilirea cuantumului poliței RCA”.

„Pentru clara, corecta și completa informare a consumatorilor, ce nu stăpânesc normele specifice, calculele actuariale și factorii de încărcare, avand în vedere că:

– polita RCA are ca scop protecția socială și financiară a persoanelor afectate de accidiente rutiere și a celor peste 8 milioane de proprietari de autovehicule,

– pretul  actual minim al RCA e apropiat de valoarea salariului minim, iar pretul  maxim RCA  depaseste salariul mediu pe economie,

– de la prima de risc de 426 RON, prin incarcarea cu 9,6%, 15,9%, 8,3%, 4,4%, 32,0% 25,0% 5,0%  ajungem la o prima de referinta dubla, de 1.086 RON,

– explozia preturilor RCA in Trim 4- 2021 și Trim 1- 2022 a duce la cea mai mare crestere a volumului de afaceri din ultimii 10 ani, in piata asigurarilor generale,

– nicio tara  din UE, nu are tarife RCA care sa depaseasca valoarea salariului minim și mediu net și care sa produca o crestere a pietei cu peste 25%,

– impactul negativ al scumpirii fara precedent a  RCA (dublare și triplare tarif) e multiplicat de scumpiri similare ale utilitatilor, combustibilului, etc.

– cauzeaza imposibilitatea folosirii autovehiculelor de catre milioane de proprietari, pentru a se deplasa și practica activitati esentiale (munca, studiu, etc)

– reglarea pietei pentru atingerea unor preturi rezonabile nu a avut loc natural nici in trecut, fiind nevoie și anterior de plafonari de tarife,

– Consiliul Concurentei a descoperit in trecut o intelegere a asiguratorilor de cresterea concertata a preturilor RCA amendandu-i cu peste 53 milioane EUR,

– statul nu a pregatit la timp mecanisme de suport al asiguratilor RCA inainte sau imediat dupa retragerea autorizatiei celui mai mare asigurator RCA,

– statul nu ofera o alternativa de transport viabila celor 8 milioane de posesori de atuovehicule pentru a se deplasa la munca, locul de afacere sau studiu,

– impactul scumpirii tarifelor nu a fost analizat, dezbatut public și nu s-au luat in calcul toate solutiile posibile de revenire a a acestuia la valori normale,

– tarifele de referinta propuse sunt duble și triple fata de prima medie de la inceputul lui 2021, deci e necesar ca raportul privind tariful de referinta sa se raporteze la prima medie de la inceputul lui 2021, 

– in raport trebuie folositi termeni simpli și clari, accesibili consumatorilor, calculele trebuie redate in detaliu și insotite de explicatii, pentru a se intelege usor din ce a rezultat valoarea fiecarui factor de incarcare, in caz contrar, tariful de referinta nefiind un instrument real de informare a celor 8 milioane de consumatori și nici un sprijin in revenirea la un tarif rezonabil pentru romani (calculele nu sunt nici accesibile, nici detaliate și nici descrise in raportul tarifelor de referinta, inducand  in eroare, in loc sa clarifice corectitudinea calculului tarifului de referinta propus pentru perioada de plafonare).

Vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce masuri ia ASF și legislativul privind normalizarea pretului RCA, avand in vedere ca plafonarea de pret propusa se face la un tarif de referinta ridicat, aproape dublu fata de cel din 2021, in ciuda unei plafonari a comisionului RCA la 5%   ?
2. De ce nu s-a prevazut și nu s-a intervenit cu plafonarea inainte de cresterea tarifelor, avand in vedere ca ASF și Consiliul concurentei s-au confruntat in ultimii ani cu cel putin 2 alte cresteri abrupte și concertate de tarif RCA?
3. De ce nu se infiinteaza un asigurator de stat (pe langa banca CEC), nu se extinde activitatea EXIMASIG sau nu se infiinteaza un pool de aisguratori de RCA (ca in cazul PAID) pentru a reduce cu minim 50% și a controla mentinerea la acest nivel a costului RCA?
4. Au fost analizate sumele cheltuite de supraveghetor, stat și companiile din piata de asigurari ce s-ar putea  economisi pentru a finanta pana la 50% din costurile politelor RCA și a normaliza efortul financiar al celor 8 milioane de proprietari de autovehicule?
5. In afara legii  21/1996 (art. 4, alineatul 3), a fost analizata legislatia locala și europeana și s-au identificat și luat in considerare normele ce prevad protectia asiguratilor de preturi abuzive?
6. Cat din cresterea pietei de asigurari generale, de 25,4 % , cea mai mare din ultimii 10 ani , provine din cresterea primelor RCA?
7. Care este numarul politelor RCA in 2021 și evolutia lor fata de 2020?
8. Care este evolutia totalului primelor brute subscrise din RCA in primele 3 trimestre din 2021 fata de primele 3 trimestre din 2020?
9. Care este evolutia primelor brute subscrise din RCA  in ultimele 3 luni ale lui 2021 fata de ultimele 3 luni ale anului 2020?
10. Care este costul RCA PF și PJ, turisme și autocamioane in fiecare tara UE, in valoare nominala și in % din salariu minim și mediu, la 15 februarie 2022?
11. Care este valoarea daunei medii RCA și frecventa daunei in fiecare tara UE, in valoare nominala și in procent din salariu minim și mediu, in 2022?
12. Cum se justifica incasarea acestui tarif comparabil  cu venitul lunar minim din Romania, avand in vedere cresterea fara precedent in ultimii 10 ani a cifrei de afaceri a asiguratorilor și cresterea marjei de profit a unitatilor reparatoare  in timpul crizei economice generate de pandemie?
13. Care sunt regulile, estimarile, algoritmii și calculul complet rezultat din modelul GLM aplicat, dincolo de explicatia generala din raport?
14. Care este calculul detaliat al factorului de incarcare bonus-malus pentru PF și pentru PJ, ce incarca tariful cu cel mai mare procent, de 32%?
15. Tariful de referinta, calculat pentru clasa B0 va fi cel maxim și pentru asiguratii cu clase de malus? Daca nu, ce relevanta are acest factor de ajustare, avand in vedere ca tarifului de referinta va fi afectat de clasa de bonus -malus a fiecarui vehicul?
16. De ce prima de risc din 2020 este relativ egala cu cea din 2016 (510 RON fata de 511 RON, cand severitatea actuala scade la 7.173 RON /dauna in 2020 , fata de 8.387 RON in 2016, iar frecventa daunelor scade la 4,7% in 2020 fata de 6% in 2016 ? Cum s-a calculat prima de risc?
17. Care este definitia Severitatii actuale și a celei „ultimate” și cum au fost calculate?
18. Care este algoritmul folosit pentru ca unei severitati anuale de 8.387 RON  sa ii corespunda o severitate ultimate de 8.549 RON in timp ce unei severitati anuale de 7.173  sa ii corespunda o severitate ultimate de 10.318 RON? Ce asumptii actuariale au fost formulate in acest context?
19. Cum s-au calculat daunele atritionale și efectul daunelor mari / factorul de incarcare Daune mari?
20. Care sunt pragurile de separare pentru daune mari?
21. Cum s-a calculat valoarea Expunere (ani-vehicul) pentru fiecare categorie tarifara? Ce date au fost luate in ca baza de calcul?
22.  Care este calculul matematic detaliat pentru factorul de incarcare IBNR pentru daune materiale și vatamari corporale , avand in vedere faptul ca ultimul  este de 52% ?
23. Cum s-a estimat trendul anual rezultat din evolutia frecventei și severitatii daunelor și cum s-a aplicat predictia de crestere exponentiala?
24. Ce argument tehnic și legislativ a stat la baza afirmatiei ca anul 2020 nu este suficient dezvoltat?
25. Care este calculul aplicat și detaliat, efectuat conform art 2, pct 24, legea 132/2017?
26. Care este  calculul exact al marjei de siguranță?
27. Care este definitia metodei intervalului de încredere pentru prima de risc estimată și care este definitia limitei superioare a intervalului de încredere, și cum s-a stabilit ca aceasta este de 95% pentru fiecare segment de risc?
28. Cum s-a calculat marja de siguranta pentru fiecare categorie tarifara, avand in vedere ca aceasta variaza, generand incarcari de la 2.3% la 42%?„, scrie în documentul depus de Antonio Andrușceac, deputat AUR.