Claudiu Târziu(AUR) – Agenda Guvernului României trebuie să cuprindă și restituirea propietăților Mitropoliei Basarabiei

Claudiu Târziu, senatoru AUR și președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni, cere ca guvernul român să abordeze cu seriozitate și fără întârzieri subiectul retrocedării proprietăților Mitropoliei Basarabiei deținute abuziv de către statul Republica Moldova.

Problematica recuperării de către Mitropolia Basarabiei a patrimoniului confiscat de autoritățile sovietice reprezintă în continuare un punct important pe agenda bilaterală și am solicitat cu insistență rezolvarea de către autoritățile de la Chișinău a tuturor problemelor cu care se confruntă Mitropolia Basarabiei, susține Claudiu Târziu.

„În ceea ce privește situația Mitropoliei Basarabiei, vă asigur că statul român are permanent în atenție evoluțiile pe acest subiect și a încurajat în permanență, în decursul anilor, autoritățile de la Chișinău să ia măsurile necesare pentru asigurarea deplinei libertăți religioase și a unui tratament nediscriminatoriu Mitropoliei Basarabiei, preoților și credincioșilor ei. În toate contactele bilaterale relevante, am încurajat Republica Moldova să depună mai multe eforturi pentru aplicarea măsurilor deja asumate prin angajamente internaționale sau cuprinse în legislația internă, pentru asigurarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. România s-a alăturat (martie 2010) consensului la adoptarea rezoluției finale prin care Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a decis să închidă supravegherea executării hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001, prin care a fost constatată încălcarea, de către Republica Moldova, a libertății de religie și a dreptului la un recurs efectiv în cazul tratamentului aplicat Mitropoliei Basarabiei (art. 9 și 13 ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale) și în urma căreia Mitropoliei Basarabiei i s-a recunoscut personalitatea juridică. (…) Vă asigur că situația Mitropoliei Basarabiei se va afla și în continuare în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și că vom continua demersurile necesare în sprijinul soluționării solicitărilor legitime ale Mitropoliei Basarabiei, atât prin abordarea temei pe agenda contactelor bilaterale, cât și în contextul dialogului relevant dintre UE și Chișinău și în cadrul organizațiilor internaționale”.

Observăm că, ulterior prezentării acestui răspuns, mai mulți oficiali de la Chișinău au întreprins vizite oficiale la București. Astfel, la 23 noiembrie 2021, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat Președinția României, ocazie cu care au fost făcute declarații oficiale.

De asemenea, la 23 noiembrie 2021, ministrul Afacerilor Externe și al Integrării Europene de la Chișinău, Nicolae Popescu, a semnat, împreună cu ministrul Afacerilor Externe al României, Foaia de parcurs privind domeniile de cooperare România – Republica Moldova, document care, între altele, include ca direcție de comună asumată „consolidarea comunității de limbă, istorie și cultură dintre România și Republica Moldova”. Potrivit comunicatelor oficiale și declarațiilor de presă, subiectul restituirii proprietăților Mitropoliei Basarabiei spoliate de statul sovietic ocupant și deținute în prezent de statul Republica Moldova, ca succesor local și în parte al fostei URSS, nu s-a aflat pe agenda acestor întrevederi oficiale.

La 9 decembrie 2021, prim-ministrul de la Chișinău, Natalia Gavrilița, a efectuat o vizită oficială la București, având întrevederi cu prim-ministrul României și alți oficiali. Cu această ocazie s-a stabilit organizarea unei noi ședințe comune a guvernelor de la București și Chișinău, la începutul anului 2022. De asemenea, potrivit comunicatelor oficiale și declarațiilor de presă, subiectul retrocedării de către guvernul de la Chișinău a proprietăților Mitropoliei Basarabiei, deținute abuziv de statul Republica Moldova, nu a figurat pe agenda întrevederilor oficialilor români cu prim-ministrul Natalia Gavrilița.

Subliniem faptul că statul Republica Moldova este succesor local și în parte a fostei URSS, fiind responsabil, în teritoriul său, pentru repararea actelor de injustiție comise de statul pe care îl succede oficial, precum și faptul că Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial, din anul 2004, drept „succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”, ceea ce presupune revenirea la situaţia anterioară anului 1945. Lipsită de baza sa materială și economică, Mitropolia Basarabiei este limitată în posibilitățile ei ca actor social de primă importanță în societatea de dincolo de Prut și ca factor integrator activ al spațiului lingvistic, istoric, spiritual și cultural comun al României și Republicii Moldova. Subliniem, de asemenea, că dreptul de proprietate este, în accepție europeană, un drept fundamental, a cărei respectare de către autoritățile de la Chișinău ar trebui să facă obiectul preocupărilor constante ale părții române. Aplicat Mitropoliei Basarabiei, respectarea dreptului fundamental de proprietate ar putea însemna trecerea Chișinăului de la vorbe la fapte, constituind o formă de desovietizare, decomunizare și integrare europeană autentică, nu doar declarativă.

Reiterând cererea ca partea română să acorde o atenție prioritară chestiunii retrocedării proprietăților Mitropoliei Basarabiei și având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:

1. Dacă, în marja vizitelor oficiale la București ale președintelui Maia Sandu și ministrului Afacerilor Externe și al Integrării Europene, Nicolae Popescu (23 noiembrie 2021), și a prim-ministrului Natalia Gavrilița (9 decembrie 2021), partea română (reprezentată oficial de președintele Klaus Iohannis, prim-miniștrii Florin-Vasile Cîțu și Nicolae-Ionel Ciucă și ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu) a abordat sau nu în mod expres, conform asigurărilor oficiale primite anterior, chestiunea restituirii de către Republica Moldova a proprietăților imobiliare și arhivistice ale Mitropoliei Basarabiei, spoliate de fosta URSS.

• În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent, care a fost, în fiecare caz aparte, reacția celor trei oficiali de prim rang de la Chișinău în legătură cu acest subiect abordat de către reprezentanții oficiali ai părții române.

• Dacă partea română va propune sau nu includerea chestiunii retrocedării proprietăților Mitropoliei Basarabiei deținute abuziv de către statul Republica Moldova pe agenda ședinței comune a guvernelor de la București și Chișinău stabilită pentru începutul anului 2022.