De 5 ani fiica mea mănâncă aceleași 5 preparate sau când dragostea de mamă trece prin stomacul copilului
2 min read
Cunosc adulți care refuză să mănânce măsline sau mâncăruri cu mărar sau care resping din prima mâncăruri cu dovlecel sau cu orice altă carne în afară de cea de pui sau de porc. Gusturile nu se discută, nu-i așa? Pe adulții aceștia nu îi judecăm când au aceste preferințe culinare. Însă, dacă un copil alege ceea ce să mănânce, îi punem imediat eticheta de mofturos. GREȘIT! Deși un copil încă își mai educă gusturile culinare, abia când va ajunge adult va avea deschiderea să guste din mai multe preparate și să accepte toate aromele și gusturile. Pentru el acum mâncarea nu este ceea ce este pentru noi, un mod de a savura frumusețea vieții.
Pentru un copil mâncarea este o obligație impusă de părinți și de foame
Cel puțin așa este pentru fiica mea. Mănâncă atunci când îi este foame sau când îi spun eu că este timpul pentru masă. Am renunțat să îi mai diversific preparatele și am rămas la aceleași 5 rețete pe care știu sigur că le mănâncă. Și încerc să le diversific pe acestea. Desigur că îi ofer mereu să guste și din preparatele pe care le fac pentru noi, adulții, și sunt convinsă că va accepta cu timpul și alte mâncăruri. Deja suntem pe drumul cel bun cu sarmalele, pe care le mănâncă, dar … ”dezbrăcate”. Ce m-a determinat să nu mai insist pe mâncărurile care nu îi plac? Bucuria ei și pofta cu care mănâncă de fiecare dată când îi pun în farfurie mâncarea pe care o place. Și acum, după 5 ani de când fac asta, mă îmbrățișează și îmi spune ”Mami, te iubesc!” când îi pun în farfurie ceea ce îi place. Prin urmare, de ce să insist să mănânce ce nu îi place, să isc certuri și țipete și frustrări,
