De ce Guvernul nu a luat în considerare propunerea fermierilor români de a construi un nou terminal în Portul Constanța? Răspunde ministrul Sorin Grindeanu, la solicitarea senatorului Adrian Cătană (AUR)
3 min read
Senatorul AUR Adrian Cătană a solicitat ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, să răspundă la întrebarea „de ce a fost ignorată propunerea fermierilor de a construi un nou terminal în Portul Constanța?”. Parlamentarul a făcut referire la solicitarea adresată Guvernului de către cei 25 de fermieri români și a amintit că tot ce trebuiau să facă autoritățile era să concesioneze terenul necesar construcției (prin Ministerul Transporturilor) și să convingă ANPC – Portul Constanța să se implice în demers, întrucât costurile urmau să fie acoperite de către fermieri.
În solicitare adresată ministrului Sorin Grindeanu, senatorul Adrian Cătană a subliniat că această propunere ar fi fost binevenită deoarece, în urma războiului din Ucraina și a importului de cereale, Portul Constanța s-a supraaglomerat, transportatorii fiind nevoiți să aștepte ore îndelungate pentru a-și prelua marfa. Din păcate, Guvernul a ignorat apelul fermierilor.
În răspunsul transmis de Ministerul Transporturilor, se oferă informații despre investițiile ce urmează să fie făcute în infrastructura portuară cu fonduri europene, dar și cu bani de la bugetul de stat. Potrivit sursei menționate anterior, până acum au fost două apeluri de proiecte pentru astfel de investiții, primul s-a încheiat sfârșitul anului 2023, iar cel de-al doilea a fost în perioada de consultare publică până pe data de 23 februarie 2024.
„Primul apel de proiecte aferent acestui tip de investiții a avut o alocare de 24 mil. euro din fonduri europene şi de la bugetul de stat şi s-a închis la sfârșitul anului 2023, solicitanții eligibili fiind operatori portuari autorizați de administrația portuară.
Acțiunile sprijinite în cadrul apelului sunt proiecte de investiții în suprastructura portuară în vederea reducerii blocadei din zona Mării Negre ca urmare a conflictului armat din Ucraina, cu excepţia suprastructurii care deserveşte transportul de combustibili fosili, având alocată finanțare de maximum 2 milioane euro, echivalent lei, per întreprindere autonomă.
Un al doilea apel de proiecte a fost în perioada de consultare publică, până pe data de 23 februarie 2024 şi se adresează solicitanților care doresc să obţină ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în suprastructura porturilor maritime şi fluviale din România, afectate de fluxurile de marfă ale Ucrainei, în vederea reducerii efectelor negative imediate ale crizei geopolitice provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Este sprijinită realizarea de investiţii în suprastructura portuară de încărcare și descărcare şi depozitare a mărfurilor, prin acţiuni care vizează echipamentele de încărcare/ descărcare/ manipulare mărfuri şi facilităţile de stocare temporară, finanţarea maximă fiind de 10 mil. euro per întreprindere.
Solicitanţii eligibili sunt operatori portuari privați care desfășoară activităţi de descărcare, încărcare, transbordare, primire/expediere a mărfurilor din navă, la navă către şi din alte mijloace de transport, în porturile maritime şi fluviale româneşti, care au operat și operează mărfuri în special de natura celor alimentare, bunuri esenţiale”, au transmis reprezentanții instituției.
În ceea ce privește problema ridicată de către senatorul Adrian Cătană, Ministerul Transporturilor nu a transmis niciun răspuns. În schimb, reprezentanții ministerului au precizat că acest tip de investiţie – construirea unui nou terminal pentru produse agricole în portul Constanţa – corespunde suprastructurii portuare, pentru care se pot face investiții din fonduri europene. „În acest sens, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii finanțează, prin Programul Transport 2021 – 2027, investiții în suprastructura portuară în vederea reducerii blocadei din zona Mării Negre ca urmare a conflictului armat din Ucraina”.
