Legătura tată-fiică dincolo de moarte: Povestea cutremurătoare a faimosului castel al Iuliei Hașdeu din Câmpina
2 min read
A absolvit școala primară la 8 ani, iar la 11 ani clasele gimnaziale, cu premiul întâi, la „Sfântul Sava”. A studiat în paralel muzica (pian şi canto) la Conservator şi desenul şi pictură cu C. I. Stăncescu.
„La doi ani și jumătate cunoștea literele și silabisea poezii, la patru ani scria primele cuvinte pe o carte în limba germană, un an mai târziu compunea primele poezii, la șase ani parcurgea programele școlare ale cursului primar (abecedar, aritmetică, istorie, geografie), la opt ani trecea elogios examenele cumulate pentru patru clase, însușindu-și, totodată, limbile franceză, engleză și germană, la 11 ani absolvea clasele gimnaziale de la Sf. Sava, cu premiul I, apoi întră la Conservator (avea o superbă voce mezzo-soprană dramatică)”, scrie autorul Tudor Nedelcea, potrivit editiadedimineata.ro.
Portret Iulia Hașdeu (1889) de Sava Henția | Foto: Domeniu public
Îndemnată de tatăl sau, în septembrie 1881 Iulia Hașdeu devine prima studentă româncă la Sorbona, Franța. Avea doar 12 ani când și-a părăsit locul natal, stabilindu-se la Paris împreună cu mama sa.
„Să le dovedești [colegelor] că româncele, prin inteligența și silința lor, sunt superioare francezelor. Sunt sigur că vei fi singura româncă în acel liceu și cu atât mai sacră este datoria de a susține bine numele națiunii noastre”, i-ar fi cerut tatăl său atunci, potrivit aceleiași surse.
În paralel, Iulia Hașdeu lua lecţii de pictură şi de canto, dar şi de latină sau greacă. Câțiva ani mai târziu, a început pregătirea pentru teza de doctorat, pe tema „Filosofia populară la români: logica, psihologia, metafizica, etica şi teodiceea”. Apoi, la Sorbona, a ținut două conferinţe, cu temele „Logica ipotezei” şi „A doua carte a lui Herodot”, dând dovadă de un talent oratoric ieșit din comun.
Din păcate, la începutul anului 1888, când avea doar 18 ani,
