Nebunie! 7 rețete de burgeri de te lingi pe degete
2 min read
Istoria burgerului
Nu se numea cu siguranță hamburger sau burger, dar era adorat chiar și în vremuri antice. Pentru că burgerul nu este un preparat care a fost inventat neapărat de cineva, ci de nevoile oamenilor de a mânca repede și bine. Așa că istoricii spun că se prea poate ca burgerul să fi fost mâncat chiar de pe vremea romanilor, pentru că de pe atunci se preparau pâini umplute cu chiftele de carne. Există izvoare istorice care spun că nevoia aceasta de a mânca repede a fost identificată mai clar pe vremea lui Genghis Han (1167-1227), cel care a cucerit cu hoarda lui mare parte din Rusia, Ucraina și Kazahstan. Este absolut logic că nu aveau timp să gătească, fiind permanent în mișcare, așa că țineau bucățele mici de carne sub șaua calului.
Însă, istoria mai recentă definește mai multe speculații ale apariției faimosului burger:
Otto Kuasw din orașul Hamburg (de unde și denumirea de hamburger), Germania. Acest oraș, în secolul XIX, era renumit pentru carnea de vită superioară produsă, aceasta fiind cel mai adesea tocată și asezonată. Otto avea o tarabă în portul din Hamburg unde servea un preparat adorat de marinari: două felii de pâine prăjită, între care punea un file de vită prăjită în unt și un ou fript.
Medicul James H. Salisbury (1823-1905) din New York a sugerat că preparatele din carne de vită tocată mărunt ar putea să fie un remediu pentru problemele digestive. Ca urmare multe restaurante au început să servească astfel de mâncăruri, iar in St.Louis ar fi apărut prima oară un sandviș cu chiftea.
Charlie Nagreen (1870-1951), un bucătar din Seymour, Wisconsin, vindea fripturile Hamburg la un festival local. Însă oamenii nu aveau timp sa se oprească să mănânce, doreau să se distreze. Așa că Charlie a decis să pună bucata de carne între două bucăți de pâine,
