Povestea Sashei, fetița care și-a pierdut brațul în bombardamentele din Kiev: „Nu știu de ce m-au împușcat rușii. Sper că a fost din greșeală”
2 min read
Atacul agresiv, lipsit de cea mai mică urmă de umanitate, genocidul acesta pe care soldații ruși îl aduc fără scrupule asupra civililor ucrainieni este mai mult decât o crimă de război. Este un asasinat al viitorului nostru, al tuturor, al siguranței copiilor noștri, este o ruletă rusească la tâmpla păcii și a umanității, unde pistolul este încărcat cu toate gloanțele de către un singur personaj malefic sedus de putere.
Istoria se repetă și tot ce putem face este să sperăm că cei care au putere de decizie și acțiune au învățat din ea și pot să ne readucă în vremuri de pace. Până atunci însă nu putem decât să fim martori cu ochii în lacrimi, cu suflete rupte de îndurerare și cu teamă pentru viitor al unor povești precum a Sashei.
„Nu știu de ce m-au împușcat rușii. Sper că a fost un accident și că nu au vrut să mă rănească.”
A 15-a zi de război. Trupele ruse s-au apropiat de Kiev și atacă suburbiile acestuia. Sasha, sora ei, mama și tatăl lor nu au reușit să plece la timp din calea lor. Peste mașina lor a început o ploaie de gloanțe, care i-au ucis tatăl. Sasha, mama și sora ei au reușit să fugă în mijlocul străzii sub ploaia continuă de gloanțe și să găsească adăpost într-o pivniță. Însă Sasha a fost rănită de un glonț în mână. Timp de două zile a zăcut în acea piviniță, în stare gravă. Și-a pierdut cunoștința de mai multe ori. O echipă de voluntari curajoși au transportat-o pe o targă improvizată dintr-un prosop, fluturând un steag alb în fața soldaților ruși.
„Nu știu de ce m-au împușcat rușii. Sper că a fost un accident și că nu au vrut să mă rănească. Am fost împușcată în braț.
