Radu Grădinaru (AUR): Clădirile istorice ale municipiului Botoșani, în pericol de prăbușire
2 min read
Deputatul AUR Radu Grădinaru l-a interpelat pe ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, cu privire la administrația dezastruoasă a clădirilor de patrimoniu din municipiul Botoșani. Multe clădiri emblematice din municipiul Botoşani, clădiri care reprezintă adevărate mărturii ale istoriei orașului, sunt lăsate să se prăbușească, atrage atenția deputatul.
Municipiul Botoșani este unul cu o bogată istorie. Încă din secolul al XIX-lea, Botoșaniul era definit de istorici drept un centru cultural ce oferea României mari nume. A fost, de asemenea, o bijuterie a Moldovei, un oraș înfloritor cu o economie rodnică și cu o infrastructură în continuă dezvoltare, fiind fruntaș printre orașele întregii țări.
Multe clădiri emblematice din municipiul Botoşani, clădiri care reprezintă adevărate mărturii ale istoriei orașului, sunt lăsate să se prăbușească. Administrația publică locală a eșuat lamentabil în ceea ce privește reabilitarea și repunerea în circuitul cultural a acestor adevărate repere istorice! Deși ar putea reprezenta surse de venit pentru economia și turismul local, nu există niciun demers prin care să se dorească preluarea imobilelor aflate pe lista monumentelor istorice din mediul privat de către stat. Privatizările păguboase ale monumentelor istorice iau, toate, același drum – firmele private nu au voie, în mod legal, să intervină în construcția acestora, astfel că le lasă să se prăbușească tocmai pentru a valorifica, apoi, terenul rămas prin blocuri de locuințe, ridicate peste noapte, iar cele care aparțin, deja, municipiului au aceeași soartă, aceea de a se prăbuși de la sine.
Deoarece botoșănenii și-au exprimat regretul constant pentru lipsa de interes în repunerea în valoare a clădirilor istorice din municipiul Botoșani, vă adresez următoarele întrebări:
- De ce nu se iau măsuri pentru scăderea numărului clădirilor istorice aflate în proprietate privată și pentru trecerea acestora sub administrarea Consiliul Local, pentru a servi comunității locale?
- De ce acordarea titlului de monument istoric nu presupune, în mod legal, o responsabilitate obligatorie asumată de proprietar, în vedere conservării și îngrijirii speciale a clădirii?
- De ce, în cadrul proiectului Planul Național de Restaurare, proiect al Ministerului Culturii, nu există sancțiuni pentru lipsa de finalitate a proiectelor pentru care s-au alocat fonduri?
- De ce nu se iau măsuri pentru amendarea celor ce vandalizează astfel monumentele istorice, având în vedere că degradarea acestora reprezintă o încălcare a legii? De asemenea, de ce nu se iau măsuri pentru conservarea clădirilor și repararea daunelor?
