Raisa Enachi (AUR): Românii au dreptul la un trai decent
4 min read
Românii au dreptul la un trai decent – a subliniat deputata Raisa Enachi, care solicită decidenților politică să aplice măsurile necesare pentru ca salariul minim să crească cu 20-25%. Prin astfel de măsuri românii pot fi încurați să se întoarcă acasă.
Atrag atenţia asupra negocierilor din Consiliul UE cu privire la o lege care să prevadă un salariu minim echitabil și rezonabil pentru toți lucrătorii din Uniune.
Legea propusă solicită statelor membre să examineze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt adecvate, pe baza unor criterii care să asigure condiții de muncă și de viață acceptabile și care să includă variabile precum puterea de cumpărare și ratele sărăciei. Programul încearcă să stabilească condiții minime pentru a asigura o bună calitate a vieții angajaților și familiilor acestora. Acest lucru poate fi realizat fie printr-un salariu minim legal (cel mai mic nivel legal de salarizare), fie permițând lucrătorilor să își negocieze salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. Negocierile pot începe de îndată ce Consiliul își stabilește propria poziție.
Asigurarea unor salarii minime adecvate este consfințită negru pe alb în principiul 6 din Pilonul european al drepturilor sociale, asupra căruia au convenit toate statele membre. Dacă România va atinge salariul minim indicat de 50% din venitul mediu, ne putem aștepta la o creștere cu 20-25% a salariului minim al românilor, o creștere absolut firească.
Planul prevede o mai bună aplicare și monitorizare a protecției salariului minim din fiecare țară. Pentru ca angajații să aibă acces efectiv la protecția salariului minim și pentru ca întreprinderile să fie protejate de concurența neloială, sunt necesare respectarea și aplicarea efectivă a legislației. Regulamentul propus prevede ca statele membre să furnizeze anual Comisiei statistici privind protecția salariului minim.
Propunerea de directivă se bazează pe articolul 153 alineatul (1) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind condițiile de muncă. Propunerea este rezultatul unei consultări în două etape cu partenerii sociali, în conformitate cu articolul 154 din TFUE. Propunerea Comisiei va fi examinată în prezent de Parlamentul European și de Consiliu. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională.
Țările cu salarii minime legale trebuie să asigure mediul pentru stabilirea unor salarii minime adecvate. Acești factori includ standarde clare și coerente pentru calcularea salariului minim, valori de referință orientative care să ajute la evaluarea suficienței și revizuiri frecvente și în timp util ale salariilor minime.
Asigurarea faptului că angajații primesc salarii suficiente este esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale acestora, precum și pentru crearea unor economii și comunități echitabile și rezistente.
Planul nu obligă statele membre să pună în aplicare salarii minime legale și nici nu stabilește un nivel unic al salariului minim. Însă suntem datori față de românii din țară și față de românii din străinătate să le oferim un motiv pentru a se întoarce acasă. Oamenii au preocupări întemeiate cu privire la creșterea costurilor de trai și la capacitatea lor de a putea plăti facturile mari la energie.
Ne confruntăm cu o mai mare incertitudine și cu riscuri semnificative în ceea ce privește previziunile, ceea ce înseamnă că inflația va crește mult mai mult. Există riscuri substanțiale pentru anul viitor, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a atinge obiectivele propuse.
Însă România continuă să aibă dezechilibre, continuă să aibă deficite excesive în procedurile pe care le aplică, continuă să nu reușească să asigure securitatea energetică, continuă să întârzie dezvoltarea economică. În același timp, continuă infrastructura nedezvoltată, drumurile periculoase și nivelul ridicat al birocrației, un stres continuu la nivel înalt cu care cetățenii români trebuie să se confrunte zilnic.
În România, unde oamenii trăiesc sub amenințarea constantă a sărăciei și a excluziunii sociale, aproximativ 45% dintre români își încălzesc locuințele în principal cu sobe pe lemne. Aproape 10% dintre copiii români se culcă flămânzi în fiecare seară, iar un sfert dintre cetățenii țării încă folosesc toalete în aer liber.
Mulți oameni nu primesc ajutorul de care au nevoie – săraci, asupriți și marginalizați, cu locuri de muncă distribuite ca favoruri politice și cu un stat administrativ care este copleșit și neprofesionist. Concurăm într-o manieră vădit incorectă cu națiuni europene care au costuri substanțial mai mici pentru bunuri de consum vitale, cum ar fi alimentele, în timp ce veniturile sunt semnificativ mai mari decât în România.
Aș dori să subliniez faptul ca suntem departe de normalitate economică, de aceea, punerea în aplicare integrală și la timp a planurilor naționale de redresare și reziliență este atât de importantă.
Vorbesc despre salvarea de vieți, transformarea vieților, încurajarea echității și oferirea unei șanse tuturor cetățenilor și copiilor, indiferent de mediul lor socio-economic sau etnic, indiferent dacă trăiesc în mediul urban sau rural, sau orice deficiență ar putea avea. Nu putem accepta ca oamenii care își pun toată energia în munca lor să continue să trăiască în sărăcie și să nu-și permită un nivel de trai decent.
