Valentin Cioromelea (AUR) solicită autorităților o analiză a stării actuale a digitalizării în România

Senatorul AUR Valentin Cioromelea a atras atenția asupra proiectului care vizează digitalizarea României și a subliniat că este imperios ca, până în 2025, țara noastră să îndeplinească obiectivele asumate în PNRR pentru a-și consolida poziția și a evita eventuale sancțiuni. În acest context, parlamentarul a înaintat o interpelare către premierul Marcel Ciolacu, Ministerele Cercetării și Muncii, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Serviciul de Telecomunicații Speciale și către Serviciul Român de Infirmații pentru a solicita informații privind stadiul actual al proiectului și alte detalii tehnice. Potrivit senatorului, având în vedere problemele întâmpinate la implementarea sistemului e-factura, există îngrijorări referitoare la capacitatea instituțiilor de a implementa cu succes proiecte de digitalizare.

Amintim că procesul de digitalizare al Româniri presupune înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice. La proiectul finanțat din PNRR (Componenta 7 – Transformare Digitală) se lucrează deja de doi ani. În vederea atingerii obiectivelor, a fost înființată Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), a cărei responsabilitate este de a stabili bazele tehnice și de securitate cibernetică, cu sprijinul STS și SRI, pentru acest proiect vital.

Senatorul Valentin Cioromelea a subliniat că este esențial să avem claritate și transparență în utilizarea bugetelor alocate pentru acest scop și să justificăm consultanța externă plătită deja, cum ar fi cea oferită de firma Ernst&Young.

În context, parlamentarul a amintit de dificultățile întâmpinate de către autorități în procesul de digitalizare a diferitelor sectoare:

„Este crucial să subliniem importanța evaluării și demonstrării rezultatelor acestor proiecte de digitalizare finanțate din bani publici. Există îngrijorări legitime privind funcționalitatea și adaptabilitatea acestor proiecte la capacitatea instituțiilor românești de a le implementa cu succes. Un alt exemplu este proiectul e-factura, care a generat controverse și este considerat nerealist pentru mediul de afaceri. De asemenea, cloudul guvernamental, care are scopul de a centraliza și distribui datele în condiții de siguranță între instituțiile statului, trebuie tratat cu maximă seriozitate, având în vedere importanța securității cibernetice și suveranitatea datelor.

De asemenea, problema educațională este prezentă, iar digitalizarea în învățământ trebuie gestionată cu atenție pentru a evita eșecurile experimentelor anterioare și pentru a contribui efectiv la îmbunătățirea sistemului educațional”, a precizat deputatul.

Prin intermediul interpelării, Valentin Cioromelea a solicitat autorităților să transmită răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Stadiul actual al necesarului de specialiști în digitalizare versus specialiști pregătiți/angajați conform normelor europene pentru implementarea digitalizării în următoarele proiecte cloud guvernamental, e-factura, DIH-uri (Digital Innovation Hub – DIH):
   • Vă rugăm să precizați numărul total de specialiști necesari și numărul actual de specialiști pregătiți și angajați în acest domeniu.
   • Vă rugăm să cuantificați procentul realizat din necesarul de specialiști, evidențiind competențele acestora conform normelor europene.
2. Stadiul de implementare al cloud-ului guvernamental:
   • Vă rugăm să prezentați procentul realizat din obiectivele propuse pentru implementarea cloud-ului guvernamental până în prezent și progresul realizat în anul 2023.
   • Vă rugăm să furnizați detalii privind centrele de date proiectate, numărul de specialiști implicați, nivelul implementării infrastructurii hardware și software, precum și bugetul alocat versus consumat.
3. În documentația tehnică prezentată pe site-ul ADR privind cloud-ul guvernamental sunt precizate 3 instituții cu acces la acesta, respectiv ADR, Ministerul Digitalizării și S.R.I, STS. Vă rugăm să detaliați nivelul de acces la datele cetățenilor români pe fiecare instituție în parte, dacă mai sunt și alte instituții cu drepturi de acces, precum și să ne indicați dacă s-au încheiat protocoale de acces la date din partea acestor instituții privind acest cloud guvernamental?
4. În cazul proiectului PNRR pentru Transformarea Digitală, cloud-ul guvernamental, vă rugăm să ne indicați care au fost criteriile utilizate pentru a selecta doar București, Brașov, Sibiu și Timișoara ca și locație pentru Data Centere, fără alte zone, cum ar fi Moldova sau Dobrogea.
5. Stadiul de implementare a aplicației e-Factura:
   • Vă rugăm să precizați gradul de îndeplinire al standardelor europene cerute în proiectarea acestei aplicații la nivel național.
   • Vă rugăm să argumentați din punct de vedere cyber security alegerea unei tehnologii baze de date de tip open-source pentru aplicația e-factura.
   • Ce capacități are aplicația în ceea ce privește rezistența la atacuri informatice, viteză de răspuns, numărul de utilizatori concomitenti, gradul de securizare a bazei de date (standarde și teste de securitate îndeplinite)?
   • Cum este asigurat suportul tehnic și linia de comunicare cu utilizatorii aplicației (email, telefonic) și care este capacitatea de backup a bazei de date?
6. Defalcarea bugetară a cheltuielilor din anul 2023 pentru unitățile de implementare a proiectelor de transformare digitală (cloud guvernamental și DIH-uri (Digital Innovation Hub – DIH)):
   • Vă rugăm să prezentați cheltuielile salariale, cheltuielile cu servicii de consultanță, cheltuielile pentru dezvoltare software și achiziții hardware, precum și totalul alocat.
   • Vă rog să prezentați defalcarea bugetară a cheltuielilor din anul 2023 pentru unitățile de implementare și coordonare a proiectelor de transformare digitală.
7. Care sunt toate firmele implicate până în acest moment în elaborarea și implementarea proiectelor tip cloud guvernamental și e-factura, inclusiv firmele care au realizat subcontractarea pentru aceste proiecte de digitalizare cât și celor subsecvente lor?
8. Gradul de interacțiune între centrele de inovare digitală a României (Digital Innovation Hub – DIH) și proiectele la nivel național:
   • Vă rugăm să enumerați DIH-urile și să precizați la fiecare ce proiect național are în implementare, împreună cu gradul de implementare aferent. Catre Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
9. Stadiul implementării proiectului -HUB de Servicii MMSS – SII MMSS-:
   • Vă rugăm să prezentați cheltuielile salariale, cheltuielile cu servicii de consultanță, cheltuielile pentru dezvoltare software și achiziții hardware, precum și totalul alocat pentru acest proiect. Proiect implementat în anul 2023 de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.