Ionuț Neagu (AUR): De ce nu deschide România ICR-uri în țările unde sunt comunități importante de români?

Budapesta militează constant pentru acordarea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc, o chestiune cât se poate de gravă, ce aduce atingere suveranității naționale. Urmând aceeași logică, senatorul AUR Ionuț Neagu prezintă cazul minorității secuiești din județele maghiare Tolna și Baranya: va acorda Ungaria autonomie acestor județe, așa cum pretinde României? Ce va răspunde MAE?

Este general cunoscut faptul că partea ungară recurge adesea în dialogul său politic bilateral cu partea română la așa-zisa chestiune secuiască. Astfel, partea maghiară a susținut în anul 2011 financiar înființarea la Bruxelles, pe lângă Casa Regiunilor Ungare a unei reprezentanțe a așa-zisului ”ținut secuiesc” din România. Am apreciat la timpul respectiv poziția fermă și univocă a părții române în această chestiune agitată de partea maghiară.

Din 2011 până anul acesta nu s-au mai ținut reuniuni ale Comitetului mixt româno-ungar de colaborare în domeniul minorităților naționale. În 10 octombrie 2022, o asemenea reuniune a avut loc la București.

Presa din România și Ungaria a consemnat faptul că, în marja acestei reuniuni, domnul Ferenc Kalman, copreședintele maghiar al Comitetului mixt româno-ungar de colaborare în domeniul minorităților naționale, a revendicat pentru minoritățile maghiară și secuiască drepturi colective, aducând în discuție acordarea autonomiei pe criterii etnice așa-zisului ”ținut secuiesc”. În mod vădit, oficialul ungar a recurs, în tradiția diplomației și administrației maghiare, la confuzia voită între minoritățile ungară și secuiască din țara noastră și omițând să menționeze măcar existența secuilor autohtoni în Ungaria, minoritate etnică care nu este recunoscută, deopotrivă cu alte minorități, bunăoară cea evreiască.

Folosim acest prilej pentru a vă prezenta câteva considerații privind minoritatea secuiască din Ungaria. Etnogeneza și istoria acestui grup etnic este puțin cercetată, în mediul științific conturându-se ipoteza unanim acceptată că secuii sunt un popor de origine turcică. Nu se cunoaște perioada sau data exactă a strămutării secuilor din Asia în Europa. De-a lungul timpului însă, potrivit mai multor mărturii scrise, secuii au avut propria lor limbă și scriere (runele turcice), diferită de limba și scrierea românilor, maghiarilor sau a altor popoare cu care au intrat în contact sau conviețuit. Un șir de toponime din Ungaria cuprinde numele etnic Secui sau derivate ale acestuia.

Astăzi secuii locuiesc atât în Ungaria, cât și în Serbia și România. În Ungaria se atestă existența secuilor în Tolna și Baranya. Centrul administrativ al județului Tolna este situat în orașul Szekszard, denumire din paradigma etnonimului Szekely, iar centrul administrativ al județului Baranya – în orașul Pecz. De asemenea, etnicii secui, diferiți de maghiari, au mai locuit în fostele județe Szerém, Temes, Abaúj, Gömör, Bars, Moson și Fejér din cuprinsul actual al Ungariei și al Voievodinei. Numărul secuilor autohtoni din Ungaria este estimat în jur de 200 de mii. Ei sunt o minoritare silențioasă, deopotrivă cu minoritatea evreiască, care ezită să-și asume și afirme public identitatea distinctă și nu-și declară, decât cu rare excepții, identitate cu ocazia recensămintelor populației.

În anul 2018 a fost lansată în Ungaria o inițiativă legislativă populară pentru recunoașterea secuilor din județele maghiare Tolna și Baranya drept grup etnic minoritar. Academia de Științe a Ungariei a avizat favorabil această inițiativă legislativă, iar Autoritatea Electorală Centrală a Republicii Ungare a preluat inițiativa, conform procedurilor. Cu toate acestea, proiectul de lege a fost respins de Legislativul maghiar, care, de asemenea, se opune recunoașterii oficiale a minorității evreiești din Ungaria.

Etnicii secui din România reprezintă la bază o veche comunitate diasporală, dat fiind că matricea etnogenetică secuiască este situată în limitele actuale ale statului maghiar, în județele mai sus amintite: Baranya și Tolna. Din această regiune ei au fost strămutați în zona Bihorului, iar mai târziu în zona Arcului Carpatic. Majoritatea secuilor români au fost maghiarizați lingvistic, astăzi numărul persoanelor aparținând acestei minorități abia apropiindu-se de 2 000.

Astfel, la recensământul populației României din 1992 s-au declarat Secui 816 persoane, în 2002 – 532 de persoane și în 2011 – 1 665 de persoane. Am denunțat în permanență faptul că Institutul Național de Statistică, în complicitate cu Departamentul Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, îi prezintă pe etnicii secui drept etnici maghiari pursânge, condamnându-i în continuare la topire în masa maghiară.

Mai mulți cercetători atestă de asemenea și o ezitare a etnicilor secui din România de a-și asuma deschis și afirma identitatea secuiască distinctă, diferită de cea a românilor sau maghiarilor, vorbindu-se de asemenea despre o minoritate silențioasă.

Acum două decenii a fost înregistrată Uniunea Secuilor din România, care în frunte cu președintele ei fondator Kiss Kalman, a clamat constant recunoașterea secuilor ca minoritate națională distinctă, cu toate drepturile aferente minorităților în sistemul democratic românesc. Din păcate, România nu recunoaște oficial minoritatea secuiască distinctă de cea maghiară, după cum nici Uniunea Secuilor din România nu este acceptată de către Departamentul pentru Relații Interetnice ca membru al Consiliului Minorităților din România. Denunțăm acest fapt ca fiind unul de discriminare a secuilor și unul de complicitate flagrantă la maghiarizarea acestora.

În condițiile în care tot mai mulți oficiali maghiari cer tot mai des în ultimul timp acordarea de autonomie pe criterii etnice minusculei minorități secuiești din România, considerăm necesar să ne ridicăm glasul în apărarea minorității secuiești din Ungaria, dar și a minorității evreiești din Ungaria, două grupuri etnice autohtone nerecunoscute în țara vecină. Așa cum bine se știe, Ungaria recunoaște prin lege doar 13 naționalități și anume: armeană, bulgară, croată, germană, greacă, poloneză, rromă, română, ruteană, sârbă, slovacă, slovenă și ucraineană.

De fapt, grupurile etnice secuiesc și evreiesc reprezintă, după țigani (300-450 de mii), cele mai numeroase minorități naționale din Ungaria. Ironia sorții este că tocmai aceste numeroase minorități nu sunt recunoscute oficial de către statul maghiar și nici nu pot beneficia de drepturi naționale, în spirit european.

Având în vedere cele formulate mai sus, vă sesizăm oficial asupra existenței unei reale chestiuni a minorităților nerecepte din Republica Ungară, în special a minorităților secuiască și evreiască, fapt care, în opinia noastră, contravine normelor și standardelor Consiliului Europei, OSCE, UE sau ONU în materie de drepturi ale omului, inclusiv drepturi ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

Totodată, vă adresăm respectuos solicitarea de a cere părții ungare, în spirit european:

  1. Recunoașterea tuturor minorităților autohtone din Ungaria, în primul rând a minorității secuiești și a minorității evreiești, acum nerecunoscute.
  2. Acordarea autonomiei pe criterii etnice minorității secuiești din județele Tolna și Baranya, patria secuilor din întreaga lume.

De asemenea, adresăm Ministerului Afacerilor Interne să se implice activ în opera de salvare și recunoaștere oficială în România a minorității secuiești amenințate cu dispariția pe motivul procesului agresiv de maghiarizare promovat de către statul ungar și cercuri apropiate ei din România.

Ca senator de Covasna vă asigur de întreaga solicitudine și disponibilitatea pentru orice alte precizări, date sau informații suplimentare în legătură cu subiectul abordat.

Sesizare adresată doamnei Daniela GRIGORE GÂTMAN, Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, copreședinte român al Comitetului mixt româno-ungar de colaborare în domeniul minorităților naționale